Atividade

UNICEF apoiu materiál emerjénsia ba eskola 15 iha Munisípiu 7

Diloi, 6 Janeiru 2023 (SAPIENTIA)-Ministériu Edukasaun, Juventude no Desportu (MEJD) simu apoiu materiál konstrusaun emerjénsia hos parseíru dezenvolvimentu, United Nations International Children’s Emergency Fund (UNICEF) atu rekupera hikas kondisaun eskola 15 iha Munisípiu hitu ne’ebe udan no anin sobu estraga iha Dezembru 2022 to’o Janeiru 2023.

Ministru Edukasaun, Juventude no Desportu, Armindo Maia, konsidera kestaun dezastre natural laiha ema ida maka bele imajina tanba udan iha Setembru no Outubro, maibe akontese fali iha Dezembru ikus maka estraga infraestrutura barak.

“Eskola balun sei foun no diak hela maibe tanba dezastre natural rai halai halo eskola balun estraga total, tanba ne’e presija duni atu hadi’a. Ministériu Edukasaun, Juventude no Desportu inklui instituisaun estadu hotu foin liu hosi prosesu ne’ebe ita-nia orsamentu foin distribui, tanba ne’e dadaun sei mamuk hela. Ita-nia armajem mós sei mamuk,” Ministru hateten lia hirak ne’e iha seremónia distribuisaun materiál emerjénsia, iha salaun MEJD, Vila Verde Dili.

Nune’e, ho disponibilidade parseiru dezenvolvimentu UNICEF, ho vontade tomak prontu atu tulun MEJD liu hosi materiál konstrusaun emerjénsia hanesan lona tahan 166, kalen tahan 1.500, pregu kalen pakote 100, kalen lizu tahan 100, ai kuadradu 200 unidade no re-use sanitary pads 15.000.

“Ministériu sei responde imediatamente ba eskola sira ne’ebe afetadu dezatre natural. Maibe, ita fo apoiu materiál emerjénsia sira ne’e depende ba grau gravidade ne’ebe eskola sira iha hodi haree tuir nesesidade,” nia tenik.

Tamba ne’e, nia husu ba dirijente sira hotu iha MEJD atu serbisu hamutuk buka koopera malu, nune’e sasan sira ne’ebe entrega ona bele distribui tuir nesesidade eskola.

Iha fatin hanesan, Reprezentante UNICEF iha Timor Leste, Bilal Durrani, hateten, materiál konstrusaun emerjénsia hirak ne’e ninia kuantidade la boot tamba iha osan hodi prepara materiál emerjénsia ho kustu $34.056.

“Valor ne’ebe UNICEF oferese ne’e kiik, maibe importante liu maka eskola sira bele rekupera hikas prosesu ensinu aprendizájem. Tinan ne’e ami sei kontinua apoiu Ministériu Edukasaun hodi sosa materiál rezerva ba situasaun emerjénsia atu nune’e bele distribui uza imediatamente bainhira mosu situasaun emerjénsia iha futuru,” nia dehan.

Biban ne’e, Bilal Durrani  uza oportunidade hodi informa katak dadaun ne’e UNICEF fo apoiu ba MEJD hodi halo ezbosu opsaun polítiku hodi responde kestaun emerjénsia iha futuru. Dokumentu sira ne’e hotu sei koalia kona-ba opsaun risku dazajtre. Kolesaun dadus sira hotu kompleta ona no pasu tuir mai maka sei halo sorumutuk validasaun.

Ami hein katak, dokumentu opsaun ba risku dezastre natural sei ajuda ministériu no parseíru sira hotu atu asegura ita-nia preparasaun resposta no rekoperasaun iha situasaun emerjénsia liu hosi koordenasaun ba rezultadu di’ak liu,” nia salienta.

Aleide ne’e, nia hato’o apresiasaun ba MEJD ninia komprimisu, ne’ebe ho atenbrani atu asegura labarik sira goza direitu ba edukasaun.

“Ho nune’e UNICEF ho komprimisu atu asegura labarik inklui ema ho defisiente sira-nia direitu liu hosi intervensaun UNICEF ho programa no koordenasaun atu labarik sira bele besik liutan ho parseiru dezenvolvimentu sira seluk,” Bilal Durrani, reforsa.  Media Sapientia. Bosco